Archive for the ‘chef de critica’ Category
Se duc masonii ?
Cică au dat un ultimatum (aici) din care eu nu prea am inteles mare lucru : dacă nu alegem președintele care trebuie pleacă.
Par niște măscărici ! Mesajul este ceva de genul: Noi, care suntem FOARTE importanți pentru voi deși n-ați auzit de noi decât din filme și reviste paranormale, dacă nu faceți ce vrem noi dar nu vă zicem exact ce vrem ci trebuie să deduceți voi, deci dacă nu faceți ce vrem noi, ne punem la plâns și plecăm. Și o să vă pară rău dacă plecăm pentru că noi suntem așa puternici și așa importanți încât dacă plecăm noi praful se alege de țara asta.
În primul rând cui s-au adresat ? Nouă, populației de rând ? Atunci de ce n-au spus clar: votați pe X ! Da’ hai să fim serioși: la cine se așteptau să reacționeze ? Câte voturi credeau că o să influențeze cu o simplă declarație ambuguă ? S-au adresat mai sus ? Dacă-s așa mirobolanți cum se laudă de ce n-au mers direct prezidentu’ să-i zică: “Băse ! Culcat !!! Băse ! Flotări !!” ?
Repet: n-am inteles mare lucru – dar mi se pare copilarească de-a dreptu’ toată faza. Parcă văd că urmează un comunicat de la MISA…
Cum să pari deștept. Ghid pentru avansați.

Cine are carte ...
Cum să ajungi bogat. Manual pentru începători.
1)Se identifică o nevoie a unui public țintă – de exemplu nevoia de medicamente.
2)Se satisface acea nevoie obținându-se un produs mai ieftin și mai bun decât a concurenței.
3)Se fabrică și se vând cantități uriașe din acel produs.
Cum să ajungi bogat. Manual pentru avansați.
1)Se identifică un produs care nu folosește la nimic, nimeni nu-l dorește iar cine-l caută îl poate obține foarte simplu dacă nu chiar gratuit.
2)Se lansează ample campanii de publicitate și PR care să convingă pe toată lumea că și-a dorit acel produs încă de la nașterea lor și că acel produs este veriga lipsă pentru desăvârșirea lor spirituală și emoțională.
3)Produsului practic fără concurență și cu un preț scăzut de producție i se adaugă briz-briz-uri si zorzoane stupide pentru a justifica un preț aberat.
4)Se fabrică și se vând cantități uriașe din acel produs.
Ca să nu deranjeze la gândit și ca să mă asigur că veți citi partea de mai sus cu maxim de obiectivitate (că poate sunteți printre cumpărători) am preferat să spun abia aici despre subiect. E vorba despre mirobolantele cărți care vin atașate cu unele cotidiene binecunoscute. Unii prieteni ai mei – culmea: cam cei mai „de top” dintre ei – au acumulat deja întregi colecții și se străduiesc să nu piardă nici un exemplar. Asta îi face pe ei să se simtă mai culți. Dacă judecăm la rece, motivul pentru care cumperi cartea oferită de cotidian – caz concret: Romeo și Julieta (carte pe care – dacă esti omul cult care susții – ai citit-o în liceu și poate ai văzut-o pusă în scena teatrului) este că arată bine pusă pe mobilă iar musafirii o să fie impresionați, mai ales că de câteva zile au o dungă roșie care „le oferă un aspect aristocrat”.
În loc de concluzie: cine sunt eu să vă judec? Viața e scurtă, simțiți-vă bine! Dar nu uitați: voi v-ați pierdut dreptul să mai râdeți de maneliști.
P.S.: Pentru un plus de efect prefaceți-vă că vă place Vivaldi..
Anvelope mai ieftine, mai durabile si mai fiabile
Când am văzut titlul știrii ăsteia : Cheaper, More Fuel-Efficient Tires primul gând mi-a fost: “Ce tari suntem !! se termină petrolul? Nu-i bai ! Le facem să meargă pe biogaz, sau pe celule de hidrogen, sau le punem panouri solare !! Ba mai mult ! Acum avem și cauciucuri mai eficiente care favorizează economisirea combustibilului tot mai prețios. “
Apoi am văzut ce pun în ele și le fac așa minunate: celuloză nu-știu-cum. Super … încă un motiv în plus să tăiem copacii…
Spiritul latin
Citeam stirea Italia: Un roman, acuzat de declansarea unui incendiu de mari proportii in Sardinia si nu sunt surprins deloc. Au mai facut chestia asta odata – in antichitate – cand i-au acuzat pe primii crestini de incedierea Romei.
Cum poate un tractor sa aprinda cu scantei un camp? Poate era tractor cu reactie?
Daca n-aș ști geografia care o știu aș zice că și Italia e undeva prin Balcani.
M-au acuzat ca am furat din Kaufland
Cu cateva zile inainte de balul de Valentines Day oferit Organizatia de Tineret a PSD Baia Mare am luat de la servici o rola de banda ca sa lipesc 2-3 afise la mine in camin.
Dimineata, inapoi spre servici, rola de banda nu mi-a incaput in nici un buzunar si nici in geanta de laptop si am pus-o pe mana dreapta ca pe-o bratara.
Am dat o fuga si pe la Kaufland sa-mi iau ceva de mancare si cand tipa de la casa a dat cu ochii de banda pe care mi-am pus-o ca si bratara era sa cada sub masa din cauza socului:
- Banda nu o platiti?
- Nuuu, e a mea. Am zambit, e prostuta. Se vedea de departe ca nu doar ca nu e noua, ci e aproape terminata.
Parca nici nu ma auzise:
- Nu va pot lasa sa plecati pana nu platiti toate produsele care le-ati luat din magazinul nostru. Era randul meu sa fiu uimit: cum putea sa glumeasca asa sec ?
- Hei! da’ e banda mea! Am adus-o de acasa!
Atat i-a trebuit: a reactionat exact ca intr-un musuroi de furnici – urmand reguli stabilite de clasa ganditoare, micuta furnicuta muncitoare a chemat un mare si puternic mascul nascut pentru a ucide, creeat pentru a distruge. Deci cum spuneam, tipa a chemat un nenea de vre-o 55 de ani, obosit si plictisit care nu mai dorea decat pensia:
- Pfffffff….. de unde ai luat-o ?
- Nu e din magazinul vostru, e cumparata din alt magazin, am adus-o de la servici.
- (mi-a luat banda din mana) Ma coptile, eu si cu ochii inchisi as putea sa merg sa pun banda asta la loc, si tu indraznesti sa-mi spui ca asta nu-i din magazinul nostru ?
- (aveam chef de show) Nu vedeti ca e aproape terminata? Nu e noua! Ne putem uita la inregistrarile video si puteti vedea ca nici n-am trecut pe la raionul ala.
- Domnu’ Dan – a intrebat tipa de la casa – vreti sa chem politia ?<
- Da, chemati-o, am sarit eu. Logica era simpla: mai multi oameni – mai mare show-ul.
…………………………………………
Pana la urma ne-am plictisit de atatea argumente si ne-am vazut de treburi, eu promitand ca voi citi si respecta regulamentul iar el rugandu-ma sa inteleg ca nu-si facuse decat datoria.
De asta sunt atat de scarbit de companiile multinationale – inauntru se spalaceste spiritul, se raceste scanteia, se pierde umanul. Era logic si evident ca nu furasem acea banda. O stiau la fel de bine ca mine dar nu ii interesa. Interesul lor e sa sa-si faca treaba, sa ia banii si sa plece. Imaginea sau profitul companiei? Nu e treaba lor.
Politica lui Iocan in poiana digitala
A prins bine faza cu politica pe net. Saracii politicienii au varsat o gramada de bani pentru niste pagini de 3 parale mai mult ca sa fie si ei in ton cu lumea (sau cu adversarul). Au fost bloguri … au fost filmulete … newslettere … hi5-uri si – bomboana de pe tort - sondajele pe internet. Eh, uite ce usor este de indus in eroare un astfel de sistem de votare si implicit pe cei care se iau dupa el:
1) am votat cu “Cu siguranta. Toti politicienii isi doresc asta !” – 3 voturi
2) am sters “biscuitii”(cookies)
3) am repetat 1) si 2)
Si asa … optiunea cea mai putin votata (dar care mi-a convenit mie cel mai mult
) a ajuns mai polulara decat toate celelalte. Aici am ales un sondaj in legatura cu parlamentarele care tocmai au trecut ca sa nu se trezeasca cineva sa ma arate cu degetul dar pana acum n-am gasit pe net un sondaj “incoruptibil”. Meditatie placuta !
Ce viata simpla au hackerii !
Motto: Stiinta se aseamana mult cu sexul. Uneori da rezultate foarte folositoare, dar asta nu e motivul pentru care o practicam. (Richard Feynman)
Cand mi-a fost sparta prima parola era sa cad jos sub masa de uimire. Stiti cat a durat operatiunea? Vre-o 5 secunde. M-a invatat unul dintre profesorii mei preferati – pentru ca-l tot deranjam la ore cu intrebari S.F. si a stiut ca daca-mi arata cum pot fi sparte parolele in ziua aia n-o sa mai am timp sa vorbesc si o sa fie liniste la ore. A fost intr-adevar socant sa vad ca aceste metode sunt accesibile oricarui pustan de 13 ani care are o dupa-masa libera pentru a se documenta.
In prezent a trecut moda virusilor agresivi care intra in calculator si sterg date importante si/sau defecteaza componente din calculatorul tau. Nu! Mai nou se pune accentul pe virusi relativ pasnici care stau in calculatorul tau luni de zile fara sa banuiesti ca esti infectat. Scopul acestor virusi este sa copieze toate datele tale importante de pe calculator si sa le transmita persoanei/organizatiei care a lansat virusul. De exemplu codul cartii tale de credit … sau toate parolele pe care le tastezi … sau fisiere cu datele secrete ale companiei la care lucrezi… totul ! Ramane la latitudinea hackerului cum o sa-ti foloseasca datele tale personale.
1 cent de dolar american pentru 1 adresa de mail – cam asta era cursul de schimb pe piata neagra a internetului ultima data cand m-a interesat. 1 cent pentru 1 adresa vi se pare mult ? E FOARTE MULT ! Pentru ca cine sparge o baza de date cu cateva sute de mii de adrese de email face intr-o ora bani cat cat altii intr-o saptamana. E o afacere care infloreste: au aparut repede site-uri care efectiv au fost construite doar pentru a-ti lua adresa de email pentru ca atunci cand se aduna o multime considerabila de adrese sa le vanda celui care da mai mult. Ai completat vre-odata o petitie pe internet ? Nu te-ai intrebat de ce-ti vor aia adresa de mail? Dupa ce adresa ta e cumparata de o alta “parte” tu o sa incepi sa primesti emailuri publicitare sau o sa fii invitat sa vizitezi o anumita pagina de net…. etc etc..
Problema e ca desi adresa ta de email valoreaza aur unele site-uri nu fac nici un efort pentru a o proteja. Un exemplu destul de urat este site-ul http://yahooid.ro/ – la 5 minute dupa ce am intrat pe site le-am trimis un mail sa le spun ca au o bresa in securitatea lor. Le-am explicat de ce este site-ul lor atat de vulnerabil si m-am oferit sa-i ajut pe gratis. Raspuns … nimic.
Ca sa arat simplitatea cu care pot fi furate datele personale am facut un mic programel in JAVA care este capabil sa extraga de pe acel site web peste 92.000 de adrese de email – printre care si a mea
Iata programelul functionand (am setat sa nu arate decat primele 20 de email-uri):
Majoritatea isi imagineaza ca hackerii sunt niste tipi ciudati cu ochelari grosi si care tot timpul testeaza tot felul de modalitati de a brese de securitate in sistemele informatice. Nu … defapt e mult mai simplu: calitatea care lasa de dorit a site-urilor de duzina practic le ofera pe tava tot ce au nevoie.
Cristian Anghel – intre penibil si absurd
Domnul Cristian Anghel e un domn finut si cultivat, imi place cum se imbraca, imi place cum gandeste, am multe de admirat la el si mai e ceva care-mi place la dansul : e intr-o zodie cu mine – zodia fecioarei. Dar cred ca in el domina mai mult instinctul de oltean. Vorbeste despre viitorul tinerilor baimareni – dar nici macar nu au o organizatie de tineret valabila – a trebuit sa plateasca cateva fete credule, de 16-17 ani care sa stea pe langa el si sa para popular printre tineri. Realizari ? Nu pot sa neg deloc
AVEM BORDURI ! avem si tot felu’ de intersectii absurde si imediat o sa mai avem si o fantana arteziana langa RFN. Oare de ce n-a facut fantana arteziana pe Craica ? sau in Hotvon ca doar aia il voteaza de fiecare data. Iata alta isprava:
Domnul Anghel si-a pus bannerul pe blocurile alea care de 15 ani stau marturie a ignorantei lui. A fost 15 ani primar si n-a facut nimic interesant cu blocurile alea. Nimic. In Sighetu Marmatiei s-au construit 148 de locuinte de la ANL, la mine in Targu Lapus – 36 de apartamente si 19 garsoniere de la ANL iar in Baia Mare orasul resedinta de judet, gratie extraordinarului primar avem: 0 ! Zero, niente, null, niets, rien, nicht, nothing, Nullpunkt, لا شي. Ori pe ce limba ai invarti-o si rasuci-o tot asa suna: pe primar se pare ca nu-l intereseaza ca blocurile respective stau de atatia ani neterminate ba a dat dovada si de o doza de umor negru si si-a pus bannerele pe ele. Iar mesajul: “Acesta este drumul, mergem mai incolo.” suna ca si “Daca v-am pacalit atata timp, n-o sa va suparati daca va mai pacalesc inca odata”.
Contracte
Desi am eu o problema a mea cu bancile zilele astea a trebuit sa-mi mai fac un cont la ING. Rutina: o tanti draguta cu zambet fortat, scaune mici si intrebari imposibile: iti stii CNP-ul ? Dar ce mi s-a parut ciudat e ca la fiecare cont astia mi-au facut cate o asigurare de viata desi le-am zis ca eu vreau sa traiesc 100 de ani. Si cum eu sunt tipul ala care chiar citeste tot ce semneaza iata ce am gasit in contract : ” In cazul in care decesul Asiguratului este cauzat diect sau indirect de fuziune sau fusiune nucleara sau radioactivitate, Asiguratorul nu datoreaza Indemnizatia de Asigurare”
) Imi si imaginez o vaduva “indurerata” spunand la tribunal: “Stiti … defapt sotul meu s-a speriat cand a auzit bubuitura de la explozia bombei nucleare si a murit de infarct”. Sau mai era o faza in contractul de la http://www.e-facturi.ro/ – un site de pe care iti platesti facturile online – iata politica lor despre datele mele : ”Continutul pe care ni-l trimiteti, ca intre dumneavoastra si noi, fie prin e-mail, formulare, mesaje, idei, si/sau sugestii, devine proprietatea noastra unica si este transmis pe riscul dumneavoastra exclusiv.” adica numarul cardului meu devine proprietatea lor unica.
Sau: “Noi dezmintim in mod expres orice declaratie sau garantie cum ca site-ul nostru va fi fara erori, sigur sau neintrerupt. In continuare dezmintim orice garantie referitoare la acuratetea, caracterul complet si caracterul oportun al oricarui continut sau informatii gasite pe site-ul nostru. Noi dezmintim in mod expres si furnizorii nostri dezmint in mod expres toate garantiile si conditiile, inclusiv garantiile si conditiile implicite de vandabilitate, potrivire pentru un anumit scop, titlu, ne-abatere, si cele care decurg prin statut sau altfel legal sau din cursul negocierii sau uzantei comerciale. ” asta … tradus pe limba mea ar suna ceva de genul: Siteul nostru e de CACAO si noi stim asta … dar macar suntem sinceri. Aveti grija ce semnati… si mai ales cei cu asigurari de viata de la ING: aveti grija de bombele atomice
Scrieti un comentariu
Comentarii (3)
Scrieti un comentariu











